Exista si romani fericiti?

Posted on 20/11/2012

0


Statistic vorbind, DA!

Conform studiului Național Happiness, realizat de Novel Research, Arsenoaiei&Mătăşel şi Strategescu punct ro, 14,3% dintre români se declară profund fericiți, iar 24,8% se declară fericiți.

Obiectivul acestui studiu este de a înțelege gradul de satisfacție și dinamica relației dintre nevoile populației și oferta societății.

 

Studiul Național Happiness, masoară indexul de fericire ca indicator compozit ce are la bază evaluarea gradului de satisfacţie general a vieţii și evaluarea nivelului fericirii. Indexul de fericire are valori cuprinse între 0 şi 100 (unde 0 înseamnă total nefericit şi 100 extrem de fericit), ce caracterizează din punct de vedere cantitativ nivelul mediu de fericire al unei persoane/grup de persoane.

Cele 12 domenii pe care le cuantifică acest studiu sunt: bunăstarea materială, relaţiile personale, educaţia, sănătatea, comunitatea, timpul liber, bunăstarea mintală, arta şi cultura, relația cu vecinii, mediul înconjurător, munca, guvernarea/administraţia publică.

Din punct de vedere strict demografic, se poate identifica profilul românului mai degrabă nefericit: cu vârsta între 45 şi 54 ani, din regiunea de Vest a României, locuieşte singur în gospodărie (fiind divorţat/separat sau văduv) şi nu are copii.

Principalele surse de nemulțumire ale românilor sunt situaţia materială, administrația publică, locul de muncă și mediul înconjurător.

Onestitatea și transparența administrației publice (13,8% din populație mulțumită) și situația financiară (16,8% din populație mulțumită) sunt cele două domenii care au acumulat procentele cele mai mici în ceea ce priveşte gradul de mulțumire a românilor.

Tot în zona de nemulțumire se încadrează mediul înconjurător (28,2%) și satisfacţia data de locul de muncă (31,0%).

Încrederea este problema cea mai acută în ceea ce priveste administrația publică: doar 7,9% din populație declară că are încredere în administrația publică locală și 8,1% în administrația publică centrală.

La polul opus, vitalitatea și afecțiunea relațiilor personale reprezintă domeniul apreciat ca mulțumitor de procentul cel mai mare de populație: 51,7%.

Segmentarea populaţiei conform specificaţiilor

Nevoiaşii – sau segmentul de populaţie cu cel mai scăzut index de fericire (44,4 pe o scală de la 1 la 100), include 20,3% din populaţia ţintă. Portretul românului nefericit are un venit sub 1.400 RON pe lună, o sănătate precară şi lipsa unui sens precis în viaţă. Munceşte din greu mai tot timpul pentru a-şi acoperi coșul zilnic şi se simte adesea singur. Lipsa interacţiunii sociale şi a realizărilor profesionale ale acestui segment au dus la pierderea energiei şi încrederii în sine, ceea ce acţionează în detrimentul fericirii.

“În căutarea drumului” – cuantifică 20.3% din populaţie. Predominant feminin, la extremităţile targetului de varstă, au venituri sub 1400 RON, cei mai mulţi nu sunt căsătoriţi, nu au job sau au un job “de nevoie”. Cu toate că situaţia profesională şi materială acţionează în detrimentul fericirii, activităţile educaţionale, de artă şi cultură, plus înclinaţia către socializare aduc o uşoară contrabalansare.

„Familist” – este segmentul de mijloc din punct de vedere al indexului de fericire (54.7 pe scala de la 1 la 100) şi reprezintă 17.4% din populaţie. Predominant 35 – 44 ani, majoritatea căsătoriţi, au cea mai numeroasă familie şi cel mai probabil 2 sau mai mulţi copii, au o stare de sănătate bună ce le permite să îşi desfăşoare activităţile zilnice relativ uşor. Sunt predominant femei ce probabil se află în concediu de maternitate, poate într-o pauză mai lungă datorită recesiunii economice sau poate a fost alegerea lor să fie casnice. Sunt orientate către crearea unui mediu sănătos şi echilibrat pentru familie. Nivelul scăzut al venitului (sub 1400 RON) şi lipsa realizărilor profesionale (ce acţionează în detrimentul fericirii) sunt compensate de împlinirile pe plan familiar.

„Carierist” – cel mai mic segment (13.7% din populaţie), are un nivel de fericire peste medie (61.5 pe scala de la 1 la 100) ce este bazat în principal pe realizările profesionale şi câştigul financiar. În contextul actual aceste lucruri le oferă statut, prestanţă şi identitate. Carierist este un segment predominant masculin, în grupa mijlocie de vârstă 35-44 ani, cu domiciliul în Bucureşti sau oraşe mari. Locul de muncă i-a ordonat şi familiarizat cu provocările. Din acest motiv ei văd o mulţime de îmbunătăţiri ce trebuiesc realizate de către administraţia publică în ceea ce priveşte mediul înconjurător, cartierul sau vecinătatea, sistemul de sănătate sau educaţie. Au o doză de pesimism dată de factorii externi lor, ce sunt menţionati mai devreme.

”Împliniţi şi echilibraţi”, segmentul ce cuantifică 32.6% din target. Provin mai degrabă din oraşe mici, au o famile mai numeroasă decât media, copii, sunt angajati şi au venituri de peste 2000 RON. Locul de muncă este important din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber (familia şi prietenii sunt extrem de importanţi pentru ei). Au învăţat să se bucure de orice moment şi să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru şi stabilitate. Ştiu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să acorde încredere mediului de afaceri, vecinilor şi autorităţilor.

Target-ul oricărui produs sau serviciu sunt oamenii care își doresc beneficiile produsului/serviciului respectiv. Mai precis, scopul final pentru consumatori, pe care beneficiile îl facilitează, este de a se bucura de sănătate, de mediul înconjurător, de artă și cultură, de a se simți confortabil financiar sau, mai pe scurt, de a fi fericiți. O parte dintre ei au atins deja un nivel superior de fericire (”Împlinit și echilibrat”), o altă parte au făcut progrese în acest sens (”Carierist” sau ”Familist”) în timp ce o parte semnificativă este reprezentată de cei cu un grad de fericire scăzut (”Nevoiaș” sau ”În căutarea drumului”).

Informatii suplimentare

Studiul ”National Happiness” a fost realizat de Novel Research, Arsenoaiei&Mătăşel şi Strategescu punct ro cu sprijinul The Happiness Initiative and Personality and Well-Being Laboratory de la San Francisco State University și a fost efectuat în perioada septembrie – octombrie 2012 pe un eşantion naţional de 1.002 respondenţi, populaţie urbană activă (18 şi 64 de ani).

 *sursa :  www.iaa.ro

 

Posted in: Studii